O nouă ediție a tradiționalului Festival de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare“ la Piatra Neamț va avea loc vineri, 27 decembrie 2019, în organizarea Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț.

Așa cum se întâmplă de mulți ani, străzile din centrul municipiului Piatra Neamț vor fi luate cu asalt de colindători, urători, mascați, urși, capre, cerbi, aparținând alaiurilor din toate colțurile județului, ba și din județele megieșe: Suceava, Botoșani, Iași și Bacău. Plus un grup invitat din Republica Moldova.

Așadar, vineri, începând cu ora 16:00, pe traseul devenit tradițional (Teatrul Tineretului – Casa de Cultură – Muzeul de Istorie – Hotel „Ceahlău“ – Teatrul Tineretului) va avea loc parada formațiilor participante: Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“, „Urșii“ din Comănești (Bacău), „Capra de la Dolhasca“ (Dolhasca, Suceava), Ansamblul „Grâușorul“ din Hănești (Botoșani), Alaiul de la Ceplenița (Iași), Alaiul de datini și obiceiuri de iarnă de la Timișești (Neamț), Alaiul Plugușorului și „Sumănarii“ (Trifești, Neamț), Alaiul căiuților din Mărgineni (Neamț), Alaiul de datini și obiceiuri de la Oglinzi-Răucești (Neamț), „Arnăuții“ din Bălțătești (Neamț), iar din Republica Moldova, Ansamblul „Sălcioara“.

Parada formațiilor va fi urmată de un spectacol maraton (ora 17:00), la scena de pe platoul Curții Domnești urmând să poposească fiecare alai, care să prezinte momentele cele mai reprezentative zonei din care provine.

Ca și în precedenții trei ani, și ediția anului 2019 a Festivalului de datini și obiceiuri de iarnă „Steaua sus răsare“ este parte integrantă a amplului proiect cultural artistic Târgul de Crăciun la Neamț.

 

Ansamblul ,,Sălcioara“ – Republica Moldova

Ansamblul ,,Sălcioara“ este din satul Șerpeni, Raionul Anenii Noi, Republica Moldova.

Grupul reprezintă zona etnofolclorică centrală a Republicii Moldova.

Ansamblul ,,Sălcioara“ are un stagiu bogat de activitate. Este participant la multiple concursuri republicane, raionale si locale.

În anul 2018, în Republica Moldova, au participat la festivalul ,,Florile dalbe“, la Festivalul republican ,,Osonale Domnului“. În România a participat la festivalul „Rapsodia triscașilor, Bistrita Năsăud.

Repertoriul invitaților din Republica Moldova: Colinde, „O, Marie”, „Asta-i seara de Crăciun”, Uratură, Jocul Ursului, Sorcova.

Conducătorul grupului este Liubovi Troncan.

 

Ansamblul „Grâușorul“ din Hănești (Botoșani)

Este un grup care funcționează pe lângă primăria comunei Hănești din județul Botoșani, fiind coordonat artistic de către Mihai Crap. Partea cea mai apreciată a repertoriului a ansamblului „Grâușorul“ este jocul căpriței și momentul care aparține colindătorilor.

În urma participărilor sale la festivalurile de datini și obiceiuri de iarnă, grupul botoșenean a cucerit Trofeul acordat de organizatorii de la Sighetul Marmației (Maramureș), Cumpăna (Constanța), Brașov, Ploiești și Botoșani.

 

Alaiul Plugușorului de la Trifești

Un director de cămin cultural mândru de formația sa este doamna Elena Vasilica Casămândră. Domnia sa ne povestește o istorie culturală: “în anul 1971, descoperind frumusețea sumanelor ținute în lăzile de zestre, învățătorul Dumitru Stoean a avut inițiativa organizării unei formații care să reprezinte comuna Trifești la una dintre primele ediții, cea din 1972, ale Alaiului de Obiceiuri și Tradiții de Anul Nou.“

Uimite de autenticitatea și de frumusețea costumelor, dar și de calitatea programului artistic arătat, „peste un an, în 1973, formația noastră a fost invitată la Televiziunea Română. Tot atunci și tot la București, «Sumănarii» noștri au luat Locul I pe țară! Au urmat participări numeroase peste tot în țară, cele mai importante premii fiind cucerite la Iași (1991), Constanța, Sfântu Gheorghe (Covasna), Alba Iulia.

Formația a susținit spectacole și la Muzeul Satului din București, pentru ca apoi faima sa să o ajute să treacă și frontierele, ajungând la Căușeni sau la Chișinău, în Republica Moldova.

Grupul nostru cuprinde douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generații. Ei poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, pot spune chiar unice în țară, confecționate de un singur om, meșterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moștenire secretul meșteșugului său. Sumanele sunt țesute din lână bătută, sunt cusute manual cu șnur tot din lână.

Din recuzita grupului nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, și cornul de vânătoare. Până acum zece ani aveam și un plug tras de boi.“

Cei din Trifești vor sosi la Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare“ cu un alai de urători care, așa cum ne-a descris doamna Casămândră, vor ura (de bine!), pornind de la tradiționalul Plugușor.

 

„Sumanarii“ din Trifești, județul Neamț

Formația „Sumanarii“ din Trifești s-a înființat în 1971, atunci când, descoperind frumusețea sumanelor ținute în lăzile de zestre ale bătrânilor satului, învățătorul Dumitru Stoean a avut inițiativa organizării unei formații care să reprezinte comuna Trifești la una dintre primele ediții, cea din 1972, ale Festivalului de Datini și Obiceiuri de la Piatra-Neamț. Autenticitatea și frumusețea costumelor din Trifești i-au impresionat pe cei de la Televiziunea Română, acolo unde „Sumanarii“ au fost invitați în 1973. Au urmat participări la festivaluri de la Iași, Constanța, Sf. Gheorghe, Alba Iulia, spectacole la „Muzeul Țăranului“ din București sau în Republica Moldova. Grupul este format din douăzeci de urători de vârste care se întind pe parcursul a trei generații. Aceștia poartă sumane care au peste o sută de ani vechime, confecționate de meșterul Habagiu, cel care, din păcate, n-a lăsat nimănui moștenire secretul meșteșugului său, ceea ce face cu atât mai prețioasă costumația urătorilor. Sumanele sunt țesute din lână bătută și sunt cusute manual cu șnur tot din lână. Din recuzita grupului coordonat de Elena Vasilica Casămândră nu lipsesc dobele, buhaiul, harapnicele, zurgălăii, cârâitoarea, fluierul, și cornul de vânătoare.

 

„Arnăuții“ din Bălțătești

Formația a fost înființată în anul 2004. A participat an de an la Festivalurile de datini și obiceiuri de iarnă de la Piatra-Neamț, Roman și Târgu Neamț. Prestația artistică a „Arnăuților“ a făcut ca trupa din Bălțătești să obțină Diplome de Excelență și multe locuri I la competițiile de gen din județ.

Jocul Arnăuților este specific zonei Valea Seacă din comuna Bălțătești. Membrii componenți ai formației sunt de loc din cele trei sate componente ale comunei – Valea Seacă, Valea Arini și Bălțătești.

Costumația Arnăuților este viu colorată, compusă din bluze din lâniță de culoare roșie, ornate cu mărgele de diferite culori, fiind dispuse sub formă de inimioară, atât pe piept, cât și pe spate. Fusta este confecționată din pânză albă, ornată cu motiv național de culoare neagră, iar ca brâu, peste fustă, se poartă panglici de mătase viu colorate. Ițarii sunt din pânză albă, obielele din lâniță, tot albă. Pe cap se poartă o căciulă de culoare brumărie din piele de miel, fiind ornată cu mărgele viu colorate, sub forma unui brâu.

Formția se compune din trei gradați, un harap și șase arnăuți.

Jocurile Arnăuților sunt interpretate de către trei instrumentiști – un toboșar, un acordeonist și un saxofonist.

Programul pregătit pentru evenimentul din această an are în vedere două momente de teatru focloric: Jocul Arnăuților, precum și Înțelegerea dintre Arnăuți și Împărat.

 

Alaiul Căiuților de la Mărgineni (Neamț)

Venind din vechime și păstrat de generații întregi, care i-au conservat originalitatea până astăzi. jocul căiuților reprezintă cartea de vizită a obicieiurilor de Anul Nou.

Din suita de obiceiuri strămoșești, specifice răspântiei dintre ani, acesta se detașează prin ținută etnofolclorică și originalitate. Formația de căiuți are în componența tineri cu vârstă cuprinsă între 15 și 20 ani. Cel mai adesea, jucătorii de căiuți sunt echipați cu capete de cal lucrate din lemn și îmbrăcate cu pânză roșie, la care sunt adăugate și alte elemente ornamentale (oglinzi, peteală, canafi, panglici). Pentru a fi purtat în timpul jocului, capul de cal este fixat înt-un suport de lemn acoperit cu o fustă din material de lână (țol de macat) și îmbrăcat cu prosoape cusute de mână.

Tinerii care joacă căiuții se desfășoară liniar, față în față, conduși de un căpitan.

Jocul căiuților din Mărgineni face parte din ansamblul folcloric “Mugurașii Mărginenilor“. În această formulă a participat zilele trecute la Festivalul de colinde de la Covasna, acolo unde a obținut locul I. Remarcabile au fost și prestațiile din cadrul Festivalulrilor de colinde de la Tazlău (decembrie 2011), Roznov, Ceahlău (decembrie 2012).

 

Alaiul de datini și obiceiuri din comuna Răucești, județul Neamț

Datinile și obiceiurile cu caracter ludic sunt încă extrem de bine reprezentate în folclorul din comuna Răucești. Analizate prin prisma fenomenului folcloric, alaiurile de datini și obiceiuri din satul Oglinzi, dovedesc o vechime ce se pierde în primele manifestări rituale caracterizate prin sincretismul expresiei – joc, text, cântec.

Ceea ce este de remarcat, ca o caracteristică definitorie a acestor manifestări în satul Oglinzi, este larga lor răspândire și buna conservare a materialului folcloric. Acest lucru dovedește că fenomenul de creație a funcționat și probabil funcționează și în prezent. Așa se poate explica existența diverselor tipuri de capră – capră tânără, capră bătrână. Mesajul ritual inițial rămâne același, schimbându-se doar forma de transpunere artistică. Jocul caprei de Anul Nou comportă anumite particularități : Capra bătrână din Oglinzi este formată din tineri cu măști de moșnegi care strigă la capră și este originală prin folosirea cârjelor contorsionate. Formația din Răucești este coordonată de profesorul Gheorghe Smău.

 

Ansamblul folcloric „Floricică de la Munte“ al Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț

Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ Neamț, organizatorul Festivalului de Datini și Obiceiuri de Iarnă „Steaua Sus Răsare“, va fi reprezentată în festival de Ansamblul „Floricică de la munte“.

Înființat în 1971, Ansamblul folcloric „Floricică de la munte“ s-a consacrat, în timp, ca unul dintre cei mai importanți păstrători de cultură tradițională românească. De patru decenii, ansamblul nemțean cutreieră Europa, ducând cu el frumusețea dansurilor, cântecelor și a costumelor populare românești. În palmaresul ansamblului se află distincții obținute la manifestări prestigioase din întreaga Europă: Festivalul Internațional de Folclor de la Reims (Franța), Festivalul de Folclor de la Zakopane (Polonia), Festivalurile de la Zavet și Lovec (Bulgaria), Festivalul de Folclor de la Krakowia (Polonia), Festivalul Internațional de Folclor de la Kikinda (Serbia), Festivalul de la Champtoce (Franța), Festivalul de la Quartu Sant’Elena (Sardinia, Italia), Festivalul Internațional „Olympus“ (Katerini, Grecia) sau cel de la Adapazari (Turcia).

Parte componentă a instituției, Ansamblul „Floricică de la munte“ este cel care transpune în scenă folclorul literar și coregrafic al zonei.

Astfel, creații cum sunt „Balada lui Pantelimon“ sau cea a lui Mihai Florea – Haiducul, dramele „Bujorul“ ori „Arnăuții“, au o largă circulație în Neamț.