Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Și tot mai multe cere.

De-un semn în treacăt de la ea
El sufletul ți-l leagă,
Încât să nʼo mai poți uita
Vieața ta întreagă.

Dar încă de te-așteaptă ʼn prag
În umbră de unghere,
De se ʼntâlnește drag cu drag
Cum inima ta cere:

Dispar și ceruri și pământ
Și pieptul tău se bate,
Și totu-atârnă de-un cuvânt
Șoptit pe jumătate.

Te urmărește săptămâni
Un pas făcut a lene,
O dulce strângere de mâni,
Un tremurat de gene.

Te urmăresc luminători
Ca soarele și luna,
Și peste zi de-atâta ori
Și noaptea totdeauna.

Căci scris a fost ca vieața ta
De doru-i să nu ʼncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă.